Ah, ce ironie a sorții! Mulți dintre noi trăim vieți obișnuite, fără aplauze, fără medalii, fără a fi numiți "eroi" sau "genii". Dar cum închidem ochii pentru ultima oară și ajungem în lumea de dincolo, ne transformăm brusc în superstaruri! E ca și cum ai fi fost un actor secundar într-un film obscur și, dintr-o dată, devii starul principal într-un blockbuster post-mortem.
"Ce viață a avut omul acesta! Ce caracter nobil! Ce realizări extraordinare!" spun cei care înainte nici măcar nu-ți știau numele corect. Paradoxul este că uneori, doar moartea ne face cu adevărat vedete. Poate ar trebui să ne deschidem o agenție de PR fantomatică, să ne asigurăm că măcar după ce plecăm, vom fi în sfârșit apreciați. Până atunci, să ne bucurăm de anonimat și să lăsăm munca serioasă pe seama posterității.
Comentarii
Trimiteți un comentariu